Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), citat de publicația Edupedu, plasează adolescenții români pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor de socializare. Studiul subliniază o realitate alarmantă: 22% dintre adolescenții români manifestă semne de dependență de social media, dublu față de media europeană de 11%. Acest fenomen pune în discuție impactul rețelelor sociale asupra vieții tinerilor din România, dar și asupra societății în ansamblu.
Adolescenții români problematici pe internet: de două ori mai mulți comparativ cu media UE
Studiul OMS a fost realizat pe mii de tineri din 40 de țări și a avut ca scop evaluarea impactului rețelelor sociale asupra comportamentului, sănătății mintale și performanțelor educaționale. Datele arată că adolescenții români se află în fruntea clasamentului, urmați de Malta (18%) și Bulgaria (17%).
Diferențele dintre România și alte țări europene sunt semnificative. Țările nordice, precum Olanda (5%), Ungaria și Suedia (7%), și Republica Cehă (8%) înseamnă exemple de bune practici în gestionarea timpului petrecut online de către tineri. Însă, în România, îluziile oferite de platformele sociale par să domine viața adolescenților, în detrimentul altor activități esențiale pentru dezvoltarea lor.
Ce înseamnă utilizarea problematică a rețelelor sociale?
Organizația Mondială a Sănătății definește utilizarea problematică a social media prin prezența a cel puțin șase dintre următoarele nouă simptome specifice:
- Dificultatea de a se concentra pe alte activități în lipsa accesului la rețele sociale.
- Creșterea nevoii de a utiliza platformele sociale pentru a obține aceeași satisfacție.
- Sentimente de anxietate sau iritare atunci când accesul este restricționat.
- Încercări nereușite de a reduce timpul petrecut online.
- Folosirea rețelelor sociale ca mecanism de evadare din fața problemelor.
- Neglijarea temelor, hobbyurilor sau altor responsabilități din cauza timpului excesiv petrecut pe platforme.
- Conflicte cu familia sau prietenii din cauza utilizării excesive.
Aceste comportamente indică faptul că rețelele sociale nu mai sunt doar un mijloc de relaxare sau comunicare, ci o sursă de stres și dependență.
Evoluția fenomenului în România
Raportul OMS evidențiază o creștere semnificativă a fenomenului în ultimii ani. Comparativ cu studiul din 2018, utilizarea problematică a social media în rândul adolescenților români a crescut considerabil, în special în cazul băieților.
Statistici pe grupe de vârstă:
- La 11 ani, 17% dintre băieți și 18% dintre fete manifestă un comportament problematic.
- La 13 ani, procentele cresc la 21% pentru băieți și 28% pentru fete.
- La 15 ani, fetele mențin nivelul ridicat de 28%, în timp ce băieții scad ușor la 18%.
Această evoluție sugerează o nevoie tot mai mare de intervenții adaptate diferitelor grupe de vârstă, în special în cazul fetelor, care par mai vulnerabile la efectele negative ale utilizării excesive.
Diferențe în raport cu alte țări
Dacă în România aproape un sfert dintre adolescenți sunt afectați, în țările nordice aceste cifre sunt considerabil mai mici. De exemplu, Olanda și Suedia – recunoscute pentru politici avansate în educația digitală – au procente de doar 5-7%. Aceasta reflectă o cultură diferită, unde utilizarea tehnologiei este gestionată mai eficient, iar adolescenții sunt încurajați să dezvolte hobbyuri offline.
Un alt factor semnificativ este relația dintre timpul petrecut pe social media și menținerea contactelor sociale. Adolescenții români sunt printre cei mai activi în menținerea legăturilor online cu prietenii: 24% la 11 ani, 33% la 13 ani și 36% la 15 ani, comparativ cu mediile internaționale de 20%, 27% și 31%. Deși aceste procente ar putea fi interpretate pozitiv, ele indică adesea o substituire a interacțiunilor față-în-față cu cele virtuale.
Implicații și perspective pentru adolescenții români
Consecințele utilizării problematice a rețelelor sociale sunt diverse, afectând sănătatea mintală, dezvoltarea socială și performanțele academice. Adolescenții care petrec un timp excesiv pe platforme digitale prezintă un risc mai mare de depresie, anxietate și probleme de concentrare. De asemenea, conflictele familiale generate de utilizarea excesivă pot eroda relațiile interpersonale esențiale.
Măsuri urgente necesare
Île pentru reducerea utilizării problematice includ:
- Educație digitală în școli: Introducerea unor programe care să ajute elevii să-și gestioneze timpul online.
- Campanii de conștientizare: Promovarea unui echilibru între viața online și offline, inclusiv prin implicarea influențerilor și altor modele pentru tineri.
- Sprijin psihologic: Crearea unor centre de consiliere și resurse accesibile pentru adolescenți și părinți.
- Implicarea familiilor: Părinții ar trebui să fie informați despre riscurile asociate utilizării excesive a rețelelor sociale și să încurajeze alternative constructive.
România se confruntă cu o provocare majoră în rândul adolescenților, iar datele raportului OMS ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități, școli și familii. Utilizarea problematică a social media nu este doar o tendință temporară, ci o problemă complexă, care necesită soluții integrate și colaborative. Numai printr-o acțiune concertată putem ajuta tinerii să dezvolte o relație sănătoasă cu tehnologia și să-și construiască un viitor echilibrat.