Palatul Victoria devine scena unor decizii cruciale pentru viitorul guvernării României. Liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au convenit, în urma unor discuții intense, asupra unui guvern de austeritate. Noul Executiv va avea maximum 16 ministere, iar numărul secretarilor de stat va fi semnificativ redus. Totodată, negocierile includ identificarea unui candidat unic pentru alegerile prezidențiale, evitând desemnarea unor lideri politici actuali.
Decizii majore pentru un guvern mai suplu
După întâlnirile de la Palatul Victoria, liderii coaliției au stabilit că viitorul Executiv va avea un număr mai mic de ministere – doar 16, față de cele 18 existente în prezent. Potrivit unor surse politice, această măsură vine în contextul unui angajament de a reduce birocrația și de a eficientiza cheltuielile publice.
Reducerea numărului de ministere implică o reorganizare semnificativă a structurilor actuale. Printre propunerile discutate se numără:
- Comasarea Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei, pentru a concentra eforturile în direcția investițiilor strategice și a gestionării crizei energetice.
- Integrarea Ministerului Familiei sub tutela Ministerului Muncii, reducând suprapunerile instituționale și optimizând resursele.
- Transferul responsabilităților Ministerului Cercetării către Ministerul Educației, pentru o mai bună coordonare între învățământ și inovație.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, a declarat: „Discuțiile de azi au fost constructive și cred că putem avea un numitor comun. Reducerea numărului de ministere și a funcțiilor administrative este un pas necesar.”
Mai puțini secretari de stat, mai multă eficiență
Pe lângă reducerea numărului de ministere, liderii politici au agreat să diminueze considerabil și numărul secretarilor de stat. Această măsură urmărește să limiteze costurile administrației publice și să răspundă așteptărilor publicului privind responsabilitatea fiscală.
În prezent, secretarii de stat reprezintă un segment consistent al bugetului alocat guvernării. Reducerea acestora ar putea semnala un angajament serios al noii coaliții față de promisiunile de reformă și austeritate.
Un program comun de guvernare pro-european
În paralel cu discuțiile despre structura guvernamentală, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale au lucrat la conturarea unui program comun de guvernare. Obiectivele principale includ:
- Reducerea birocrației și accelerarea reformelor necesare pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Creșterea investițiilor în infrastructură, educație și sănătate.
- Susținerea unui climat economic stabil și favorabil dezvoltării afacerilor.
Dominic Fritz, vicepreședinte USR, a punctat că partidul său este deschis colaborării, dar cu condiția ca programul de guvernare să includă reforme substanțiale: „USR va face parte dintr-un guvern care își asumă reforme sau nu va face parte din guvern.”
Reprezentanții UDMR, în schimb, s-au arătat mai optimiști cu privire la progresul negocierilor.
Un candidat unic la prezidențiale: către un consens dificil
Una dintre cele mai delicate teme de pe agenda coaliției este desemnarea unui candidat unic la alegerile prezidențiale. Liderii au ajuns la un acord preliminar: candidatul nu va fi unul dintre actualii lideri de partid. Această decizie reflectă dorința de a evita conflictele interne și de a propune o figură care să atragă un spectru larg de electorat.
Varujan Pambuccian, reprezentant al minorităților, a subliniat importanța unui candidat echilibrat: „Eu mi-aș dori un om normal la cap, echilibrat.”
Un nume vehiculat în spațiul public este cel al fostului șef SRI, Eduard Hellvig, care, deși a revenit recent în PNL, a declarat pe platforma X că nu își dorește nicio funcție publică: „Un candidat nu trebuie neapărat să provină din scena politică.”
Cu toate acestea, există divergențe. USR susține posibilitatea candidaturii primarului Elena Lasconi, o figură populară în anumite cercuri, dar această opțiune nu pare să se bucure de sprijinul general al coaliției. Lucian Romașcanu, purtător de cuvânt PSD, a precizat: „Dorința USR-ului de a merge înainte cu doamna Lasconi nu se subscrie dezideratului comun.”
Calendarul negocierilor și presiunea termenelor-limită
Pentru a concretiza aceste decizii, coaliția pro-europeană trebuie să finalizeze acordul de colaborare până pe 20 decembrie, când noul Parlament va fi convocat de președintele Klaus Iohannis. Acest termen impune un ritm accelerat al negocierilor și o coordonare riguroasă între partide.
În ciuda diferențelor de opinie, semnalele din partea liderilor sunt în general pozitive. Comunicarea oficială a coaliției transmite un mesaj clar: „Astăzi, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene.”
Un nou model de guvernare?
Deciziile luate în această perioadă ar putea marca o schimbare semnificativă în stilul de guvernare al României. Reducerea numărului de ministere și a funcțiilor administrative, alături de angajamentul pentru reforme, indică un potențial viraj către o administrație mai eficientă și mai transparentă.
Totuși, implementarea acestor decizii va fi cheia succesului. Experții atrag atenția că simpla reducere a numărului de ministere nu garantează și eficiența, fiind nevoie de o coordonare atentă și de o alocare judicioasă a resurselor.
Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR își asumă un proiect ambițios: un guvern mai suplu, un program de guvernare pro-european și un candidat prezidențial capabil să unească. În timp ce negocierile continuă, liderii politici trimit un mesaj de unitate și responsabilitate.
Rămâne de văzut dacă aceste angajamente se vor traduce în rezultate concrete sau vor rămâne doar promisiuni politice. Cert este că presiunea publică pentru reforme autentice și o guvernare eficientă este mai puternică decât oricând.
