În apropierea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, diversitatea rezultatelor obținute de diversele institute de sondare a opiniei publice a devenit un subiect intens de discuție. Cu doar câteva zile înainte de deschiderea urnelor, sondajele de opinie oferă imagini diferite ale preferințelor electorale, iar divergențele între acestea ridică întrebări legate de precizia și obiectivitatea datelor furnizate. De asemenea, încrederea în aceste institutii a suferit o scădere semnificativă, în contextul experiențelor anterioare, când prognozele s-au dovedit eronate.
Contextul alegerilor din 2024 și criza încrederii în sondaje
În urmă cu doar un an, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, majoritatea sondajelor nu au reușit să prevadă corect ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu în preferințele electoratului. La momentul respectiv, candidatul nu figura în topul preferințelor conform sondajelor realizate de instituțiile specializate, iar acest lucru a dus la o erodare semnificativă a încrederii publicului în rezultatele obținute prin cercetările de opinie. Deși poate fi dificil să trasăm o linie directă între acest eveniment și evoluția sondajelor din 2025, experiența alegerilor trecute a lăsat o amprentă puternică asupra percepției publicului privind fiabilitatea acestor procese.
Astfel, în contextul alegerilor din 2025, majoritatea cetățenilor din România sunt din ce în ce mai reticenți în fața sondajelor de opinie, având în vedere atât lipsa de acuratețe din trecut, cât și schimbările rapide din comportamentul electoral. Răspunsurile diferite ale celor mai importante institute de sondare din perioada aprilie 2025 evidențiază o fragmentare considerabilă a imaginii politice și o instabilitate a ierarhiilor dintre candidați.
Divergențele dintre sondaje: cine conduce?
Un exemplu clar al acestei instabilități este dat de rezultatele sondajelor realizate de instituțiile relevante între 28 aprilie și începutul lunii aprilie 2025. În timp ce sondajele publicate pe 28 aprilie de FlashData îl plasează pe George Simion pe primul loc cu 29%, sondajul IRSOP, publicat la 16 aprilie, îl pune pe Simion pe primul loc, dar cu un procentaj ceva mai mare – 31%. Această diferență, chiar dacă nu este una uriașă, ridică întrebări cu privire la standardele de realizare a sondajelor și la metodologia aplicată.
De asemenea, diferențele între sondaje sunt vizibile și în clasamentul celorlalți candidați. În sondajul FlashData din 28 aprilie, Crin Antonescu se află pe locul al doilea cu 26%, urmat de Nicușor Dan cu 23%. Același sondaj arată însă un declin al altor candidați, cum ar fi Victor Ponta, aflat la 8%, sau Elena Lasconi, cu 7,5%. Această ordine se schimbă semnificativ în alte sondaje, cum ar fi cel de la IRSOP din 16 aprilie, în care Crin Antonescu ocupă abia locul patru (17%), iar Nicușor Dan este pe locul al doilea (28%).
Mai mult, sondajul CURS din 13 aprilie plasează pe George Simion în continuare pe primul loc, cu 26%, urmat de Crin Antonescu (23%) și Nicușor Dan (19%). Aceste diferențe nu pot fi explicate doar printr-o fluctuație normală a intențiilor de vot, ci sugerează o diversitate în abordările metodologice și o posibilă lipsă de consens între institutele de sondare.
Factorii care influențează variabilitatea sondajelor
Atunci când vorbim despre fluctuațiile din sondaje, trebuie să luăm în considerare o serie de factori care pot contribui la diferențele observate între rezultatele publicate de diverse instituții. În primul rând, metodologia folosită pentru a colecta datele este esențială. Multe institute folosesc metode de sondaj prin telefon, care pot să excludă o anumită parte a populației, în special tineretul sau persoanele care nu au un telefon mobil. De asemenea, unele institute aplică chestionare online, care pot duce la o selecție mai restrânsă a respondenților și, implicit, la distorsionarea rezultatelor.
Mai mult, perioada în care sondajele sunt realizate joacă un rol important. Campaniile electorale sunt dinamice, iar intențiile de vot ale cetățenilor pot să se schimbe rapid, mai ales în perioadele de campanie intensă. Astfel, sondajele efectuate la intervale scurte de timp pot să reflecte o realitate foarte diferită. De exemplu, sondajul realizat pe 9 aprilie de „Noi, cetățenii” arată o mare apropiere între George Simion (30%) și Nicușor Dan (29,6%), în timp ce sondajul de pe 24 martie al Avangarde îi plasează pe cei doi la distanță mai mare (30% pentru Simion și 21% pentru Dan).
În acest context, se pune întrebarea dacă diversitatea aceasta de rezultate este determinată doar de diferențele metodologice sau dacă există și o influență politică asupra instituțiilor de sondare. În România, ca și în alte țări, există suspiciuni de manipulare a sondajelor, în scopul de a influența opinia publică și de a sprijini anumiți candidați. Astfel de acuzații sunt greu de dovedit, dar ele afectează în mod cert percepția publicului asupra fiabilității sondajelor.
Scăderea încrederii în sondaje: un fenomen global
Încrederea publicului în sondajele de opinie a scăzut nu doar în România, ci și în multe alte părți ale lumii. În timp ce tehnologia și metodele de cercetare au avansat semnificativ, încrederea în aceste instrumente a fost afectată de rezultatele eronate din alegerile anterioare. Un alt exemplu de eroare în prognozarea rezultatelor a fost Brexitul, unde sondajele au indicat în mod eronat o victorie a taberei pro-UE.
În România, ca urmare a experienței din 2024, unii alegători și politicieni au început să pună la îndoială nu doar sondajele, ci și întreaga industrie a cercetării de opinie. Această scădere a încrederii este reflectată și în comportamentele alegătorilor, care devin mai reticenți să participe la sondaje sau să își exprime intențiile de vot.
Alegerile din 2025 într-un climat de incertitudine
În final, alegerile prezidențiale din 2025 se vor desfășura într-un climat marcat de incertitudine, nu doar din cauza competiției dintre candidați, ci și datorită diversității și fluctuației rezultatelor sondajelor. Cu toate că unele institute de sondare ar putea să ofere prognoze exacte, divergențele între acestea subliniază complexitatea procesului de cercetare a opiniei publice și ridică întrebări legate de acuratețea acestora. De asemenea, scăderea încrederii în sondaje va influența percepția cetățenilor asupra procesului electoral și, în mod implicit, asupra legitimității viitorilor aleși.
