Curtea Constituțională a României (CCR) a stârnit ample controverse odată cu publicarea motivării deciziei sale din 29 mai, prin care a interzis publicarea online a declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor. Într-un gest fără precedent, Curtea invocă pericolele reprezentate de inteligența artificială (AI) și riscul expunerii excesive a vieții private. Trei dintre cei nouă judecători ai Curții au formulat opinii separate, condamnând decizia drept un recul democratic.
Decizia CCR: protejarea vieții private versus transparență publică
Motivarea oficială publicată miercuri afirmă că „publicarea declarațiilor de avere expune persoanele care au această obligație unei nejustificate atenții publice”. Curtea susține că prin dezvăluirea veniturilor și bunurilor deținute de demnitari și familiile acestora se încalcă dreptul la viață privată și se creează premisele unor riscuri de securitate, în special în contextul digital actual.
În mod concret, decizia vizează eliminarea obligativității publicării acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și pe platformele instituțiilor publice, precum și eliminarea informațiilor referitoare la bunurile și veniturile soților și copiilor demnitarilor.
Inteligența Artificială – un nou motiv de restrângere a accesului la informații publice
Un element inovator – și controversat – din argumentația CCR este invocarea riscurilor generate de AI. Curtea susține că prelucrarea în masă a datelor personale prin intermediul inteligenței artificiale poate duce la „crearea unor tipare comportamentale personalizate care desconsideră demnitatea umană”. Cu alte cuvinte, algoritmii ar putea corela și interpreta datele în moduri care compromit intimitatea, securitatea și imaginea publică a persoanelor vizate.
Această abordare reflectă preocupări legitime privind noile tehnologii, dar ridică întrebări serioase privind oportunitatea limitării transparenței publice într-un stat democratic, în numele unor riscuri tehnologice încă insuficient dovedite în acest context.
Trei voci separate: un semnal de alarmă
Judecătoarele Iulia Scântei, Mihaela Ciochină și Livia Stanciu s-au delimitat de opinia majoritară, semnalând riscuri majore pentru democrație și statul de drept.
Livia Stanciu și Mihaela Ciochină susțin că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată, întrucât aceste informații sunt relevante pentru interesul public. „Cetățenii au dreptul să cunoască averile demnitarilor”, afirmă ele, subliniind că transparența este o garanție împotriva corupției și a abuzului de putere.
Iulia Scântei merge mai departe, criticând decizia CCR ca fiind contrară angajamentelor internaționale asumate de România. Ea invocă incompatibilitatea cu normele Națiunilor Unite, Curții de Justiție a Uniunii Europene și altor tratate privind transparența și buna guvernare. „Secretizarea acestor date contravine standardelor internaționale de integritate publică”, punctează judecătoarea.
Reacții și implicații
Decizia CCR a stârnit reacții imediate din partea organizațiilor civice și a societății civile. Asociațiile pentru transparență guvernamentală avertizează că România riscă să revină la o cultură a opacității, în care controlul cetățenesc asupra instituțiilor este grav diminuat. „Este un pas înapoi pentru democrație”, afirmă reprezentanții unei coaliții de ONG-uri, care pregătesc sesizări la organisme europene.
De asemenea, experții în drept constituțional critică introducerea AI în argumentație ca fiind un „derapaj conceptual” și o „tehnologizare abuzivă a unei teme eminamente juridice și etice”.
Într-o epocă dominată de tehnologii inteligente și interconectivitate, protejarea datelor personale este, fără îndoială, un imperativ. Însă decizia CCR ridică întrebarea fundamentală: până unde poate merge protecția vieții private atunci când este în joc responsabilitatea funcției publice?
O democrație matură nu poate funcționa fără transparență, iar această transparență începe tocmai de la integritatea celor care ocupă funcții publice. În absența accesului liber la informații privind averile demnitarilor, încrederea cetățenilor în instituții riscă să se erodeze. Invocarea inteligenței artificiale nu poate fi un paravan pentru opacitate.
